Vacante de exceptie in Bucovina

Manastirile pictate din Bucovina sunt primele destinatii turistice romanesti premiate cu "Marul de Aur", considerat a fi un premiu Oscar a turismului.

Tururi virtuale ale celor mai bune destinatii turistice din Bucovina

Cautare avansata

Ciocanesti

Marele merit al generatiilor ce s-au succedat înca de când avem cunostinta de existenta noastra aici, când vorbim de ciocanari , adica de pe la anii 1359 anul ,"Primului Descalecat al Moldovei Bogdan I " iar mai nou dupa unii istorici, amintind aici de Prof. De istorie Adrian Iveanu, cu cca 160 de ani mai devreme adica pe la anii 1200 d.Hristos, este ca obiceiurile si traditiile populare ale primelor generatii despre care avem cunostinta se pastreaza înca si azi . Punerea în valoare a traditiilo populare a obiceiurilor, a jocurilor, a cântecului, a doinei, a poeziei, a legendelor, a operei literare în general, sub îndemnul crestinesc al preotilor din bisericile si manastirile noastre, pastrarea portului popular traditional îmbracând copii înca din anii gradinitei si a scolii, satira, teatrul, umorul, eseuri, prezentate în manifestarile culturale ale comunei muzeu Ciocanesti la serbarile noastre, fac din acest minunat colt al Bucovinei, un loc unde merita sa vii, sa poposesti si sa revii cu drag, tu trecator, tu calatorule, tu om de stiinta, filozof, carturar, medic, tu bade Ilie, tu domnule Jean, - sa stii si sa vezi cu ochii tai aceasta mica Elvetie cum se chema odinioara.

Sa vezi Muzeul National al Oualor Încondeiate , sa vezi cu ochii tai ce valori traditionale de neegalat are acest popor, adunate în timpul trecut, aduse la Ciocanesti în viitor pentru a le fi prezentata, zona cu traditiile ei.

Festivalul National al Oualor Încondeiate scoate la lumina traditia national - româneasca si provoaca la o reprezentare a autenticului pe plan european si de ce nu si mondial.

Reluarea si punerea în valoare cu caracter artistic dar si economic-traditia plutasilor, dar si a plutaritului de pe valea bistritei, Ciocanestiul având marea onoare de a avea în viata un numar important de ,"Academicieni " ai plutaritului ,confera comunei Ciocanesti posibilitatea de a completa paleta traditionalului autentic.

Aurul – podoaba a Bucovinei, a Bistritei Aurii - menit de asemeni de a constitui una din valorile traditionale prin reluarea expolatarii cu caracter turistic, asa cum odinioara înfrumuseta sabia, arcul, buzduganul, dar si înobilând ritualul tainic al casatoriei prin inelul ce consfinteste cununia, una din cele mai mari taine administrate de credinta noastra ortodoxa traditionala, aparata cu pretul vietii prin traditii din cele mai vechi timpuri ne reprezinta.

Ospitalitatea Ciocanesteana ,parte a ospitalitatii Bucovinene, cu alese traditii în ierarhia primirilor de oaspeti, recunoscuta de toti cei ce au avut parte de ea, pastrata si în zilele noastre cuprinde în primul rând educatia de la parinti, mosi si stramosi, dar si cea primita de la dascalii nostri din toate timpurile dar si din ziua de azi,de la educatori la preot si care tot în mod traditional se pastraza pe cît posibil nealterata ceia ce face ca trecatorul sa se mai întoarca cu drag.

Pastravul si apa curata, simboluri ale curateniei sufletesti al existentei noastre, ridicate la rang de festivitate nationala prin Festivalul National al Pastravului la Ciocanesti, duc pe mai departe traditia de a pastra curatenia de orice fel a apei, care împreuna cu aerul înseamna si latura de baza a existentei vietii noastre, nu oricum ci asa cum au mostenit-o. Participând la Festivalul National al Obiceiurilor si Traditiilor Populare , veti putea vedea ca traditia se pastreaza si este dusa mai departe de batrânii , tinerii si copii satului .

Pretuind înaintasii cât si stradaniile lor, asezate la loc de cinste lucrarile ce ne-au ramas de la ei, obiecte, haine, unele confectionate de mâna lor, sunt asezate la loc de cinste în primul muzeu al comunei, realizat de credinciosii din satul Botos, precum si locul ce se pregateste în a aseza obiectele donate de ciocanesteni în muzeul comunei Ciocanesti, din centrul localitatii noastre.

Din punct de vedere geografic comuna turistica Ciocanesti , este asezata în partea de sud - vest a judetului Suceava, la o distanta de 106 km de resedinta de judet. Comuna este dispusa de o parte si de alta a râului Bistrita Aurie, si a drumului national 18, pe o distanta de 16 km în bazinul superior al râului Bistrita, la o altitudine de 800-900 m pe vale, cuprinzând sectorul cu albia majora si terasele, arie în care se afla satele componente Ciocanesti si Botos si zone de versant si culme.

Comuna Ciocanesti este asezata din punct de vedere geografic în partea de nord a carpatilor Orientali în subtinutul muntilor zonei cristaline mezozoice-grupa nordica. Teritoriul Comunei Ciocanesti include portiuni din doua subunitati montane distincte : muntii Suhard si Obcina Mestecanisului.

Jumatatea vestica a teritoriului comunei Ciocanesti, între pârâul Diaca si pârâul Suharzel, pe dreapta Bistritei Aurii, apartine muntilor Suhard, este constituita din versanti care coboara spre nord-est din culmea principala, bine evidentiata în peisaj prin înaltimile Vf. Icoana(1593 m), Vf. Faroane (1715 m).

Relieful este fragmentat de numerosi afluenti care coboara spre bistrita Aurie, ( pârâul Diaca, pârâul Humoru , pârâul Recele , pârâul Suharzel ).

Partea nord-estica si estica a zonei situate dintre pârâul Andronic si pârâul Brezuta, apartine Obcinei Mestecanisului, fiind limitata de culmea montana principala care constituie si cumpana apelor dintre râul Bistrita Aurie si Moldova

Paralel cu aceast a culme (spre vest) este prezent un aliniament de înaltimi, date de prezenta calcarelor cristaline, Vf. Botosu mare 1473 m, Vf. Orata 1388 m, Vf. Oita 1294 m, Vf. Capraria 1249 m.

În Obcina Mestecanisului, relieful prezinta si numeroase sei, ceea ce permite trecerea cu usurinta dintr-un bazin hidrografic în altul. Asezarea geografica a comunei Ciocanesti în aceasta parte a Carpatilor Orientali, are o serie de consecinte asupra climei, vegetatiei si solurilor.

Ramura montana înalta din jurul comunei bareaza calea maselor de aer, încât se realizeaza un climat de relativa adapostire, cu o dinamica a atmosferei la nivelul solului în general mai moderata, precipitatii mai reduse si frecvente inversiuni termice.

Comuna Ciocanesti este asezata de o parte si de alta a râului Bistrita Aurie,pe albia majora , într-un sector în care valea este larga între comunele :Cârlibaba (N-NV), Dorna Candrenilor (V), Fundul Moldovei (NE), Pojorâta (E) si Vatra Dornei (SE).

Comuna Ciocanesti este în ansamblu o regiune umeda, ceea ce permite dezvoltarea padurilor de molid si a pajistilor bogate. Comuna Muzeu Ciocanesti s-a gasit de timpuriu pe o artera de circulatie foarte cautata, în mijlocul sectiunii muntoase pe care o strabate drumul care prin curmatura Mestecanisului (1096 m) si Depresiunea Dornelor , pasul Tihuta (1227 m), face legatura Moldovei de nord cu Ardealul. Dinspre Maramures ,prin pasul Prislop (1414 m) si pe valea Bistritei Aurii se poate ajunge în Depresiunea Dornelor si mai departe prin pasul Paltinis (1205 m).

Scurt istoric al Comunei Muzeu Ciocanesti

Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, într-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta în calea ctitorilor Moldovei, incepând cu Bogdan si Dragos, întemeietorul de tara, pâna la Stefan Cel Mare si Sfânt, în secolul al XV - lea si continuand cu al ti domni ai Moldovei care au venit in Cioc anesti, unde pe lânga sufl et românesc, au g asit mesteri f aurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei Ciocanesti, de la mesterii « ciocanari de arme » din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta zona, care I-au ajutat sa apere si sa pastreze pentru noi si pentru « urmasii urmasilor nostri », pamântul sfânt si roditor al Moldovei.

În anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita în documente austriece, odata cu anexarea Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior „Bucovina „(Tara Padurilor de Fagi în traducere), la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.

Baronul Enzenberg, al doilea Guvernator militar al Bucovinei, a dispus despagubiri masive în zona Dornelor pentru asezarea colonistilor germani, în vederea exploatarii unor zacaminte de fier si mangan.

În anul 1918, consecinta a Tratatului de la Paris-Verssailles, Bucovina, din care facea parte si localitatea Ciocanesti, revine României prin suprimarea unei nedreptati istorice care a durat 144 de ani.

Cu toate acestea trecând peste influientele austriece, predominante în localitatile vecine, Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul românesc, lucru ilustrat si astazi în existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.

Descrierea comunei Muzeu Ciocanesti

În Ciocanesti exista o biserica ortodoxa din lemn, construita in secolui al XIX-lea, în anul 1859.

Comuna , pastreaza bogate si nealterate fonduri etnografice, folclorice si marturii despre stravechile ocupatii ale locuitorilor acestor meleaguri, despre datini si obiceiuri, cântece si dansuri, arta portului popular, mestesuguri artistice.

Costumul popular, este specific zonei etnografice a tarii Dornelor, care se distinge prin camasa femeiasca cu altita, baticul de pe cap cu motive geometrice, catrinta tesuta cu âarste si motive florale brodate cu acul. Costumul barbatesc se distinge prin camasa alba cu broderie alba de matase, itari din lâna si chimir de piele brodat cu margele colorate. Ca piesa comuna pentru portul femeiesc si pentru cel barbatesc, se distinge bondita brodata cu motive florale colorate.

Locuitorii acestor meleaguri au pastrat cu sfintenie ocupatiile traditionale: cresterea animalelor, exploatarea fondului forestier, probând capacitatea de adaptare a populatiei la factorii specifici de mediu.

Casele din aceast a zona se individuali zeaz a prin zugraveala exterioara .

Comuna Ciocanesti, se afla situata pe o arter a de circulatie importanta, tocmai în mijlocul sectiunii montane pe care o strabate DN 18, prin curmatura dintre Iacobeni -pasul Prislop si face legatura între nordul Moldovei si Ardeal.

Principala cale rutiera ce traverseaza comuna, este DN 18 Iacobeni -Cârlibaba - Borsa, ce traverseaza satele Ciocanesti si Botos.La aceasta retea de comunicatie, se adauga o retea de drumuri comunale si locale, de acces catre locuintele cetatenilor comunei Ciocanesti, catre pensiunile agroturistice numeroase din aceasta zona, catre pasunile comunale, paduri sau schituri. Acestea poarta de obicei denumirea pârâului sau vaii din apropiere:Brezuta, Recele, Puiu, Oita, Orata, Botosel, Colacu, Scorusu, Humoru etc.

În comuna Ciocanesti, au loc anual manifestari cu o însemnatate deosebita la dezvoltarea patrimoniului cultural national si universal:

Festivalul National al Oualor Încondeiate

Festivalul National al Pastravului

Festivalul National de Datini si Obiceiuri din strabuni

Aceste manifestari social-culturale, reusesc sa reuneasca o participare extrem de numeroasa si de valoroasa în acelasi timp prin varietate si bun gust.

Astfel, anul acesta la «Festivalul National al Oualor Încondeiate»,si- au anuntat prezenta peste 100 de încondeietori din toata tara, programul manifestarilor cuprinzând cu generozitate momente poetice, câtece religioase, serate teatrale, momente vesele expozitii cu specific artizanal , focuri de artificii si de tabara, cine traditionale, si concursul de oua încondeiate.

Acest festival se relizeaza în fiecare an, anul acesta ajungând la editia a VII-a, si se va desfasura pe durata a trei zile. Participa încondeietori de oua din tara si din strainatate, organizându-se concursul de incondeiat oua ,premiate fiind talentele care pastreaza stilurile autentice dar si creatia noua în spiritul artei traditionale,fiind identificate pâna la cea de-a treia editie inclusiv, 15 sectiuni la nivel de tara.

Tinerele talente îsi gasesc locul printre participanti si concurenti,dar si printre câstigatorii de premii.

La Ciocanesti functioneaza o scoala de arta a încondeierii oualor, condusa de cele mai talentate încondeietoare, scoala fregventata atât de copii din localitate , din tara ,dar si din strainatate.

În programul Festivalului sunt cuprinse si alte activit ati culturale traditionale inclusiv expozitii de creatii artistice din diferite domenii de arta populara traditionala.

« Festivalul National al Pastravului », este la fel de cuprinzator în manifestari : corale crestine, spectacole omagiale, momente religioase, comemorari istorice, plutarit concursuri de, pescuit sportiv, gastronomice,parada portuiui popular, spectacole folclorice si de divertisment, expozitii, degustari de vinuri, muzica de fanfara, baluri, mese câmpenesti si cine traditionale.

Organizatorii sunt – Primaria Comunei Ciocanesti,-Casa de Cultura”Florin Gheuca” din Ciocanesti, Scoala generala de 8 ani Ciocanesti, Ministerul Culturii prin structurile în domeniu de la nivelul Jude tului Suceava, oameni de afaceri din tara si nu numai, populatia locala ,presa ,radioul, televiziunea, alte structuri turistice, oameni de cultur a si arta , sponsori iubitori de arta traditionala populara , din tara si strainatate , personalitati ale vietii publice.

Miscarile artistice din cadrul comunitatii ciocanestene, sunt bine conturate de catre Ansamblul folcloric « Bistrita Aurie » si Ansamblul folcloric de copii si tineret « Bistricioara ».

La Ciocanesti apare periodicul cultural - informativ «JURNAL DE CIOCANESTI »

ZONA CIOC ANESTI- se evidentieaza mai ales prin bogata sa zestre etnografica si folclorica.

Satul Ciocanesti , prin frumusetea de unicat a caselor sale, este o adevarata localitate-muzeu. Chiar daca Ciocanestiul pare un simplu sat de munte, locuitorii au facut din comuna lor un adevarat obiectiv turistic. Calatorii care au trecut pe aici au ramas impresionati de Muzeul Satului , o casa veche care apartine batrânei Leontina.

Între zidurile decorate cu motive populare sunt asezate la loc de cinste covoare, carpete si stergare lucrate într-o viata de taranca. Micul muzeu cuprinde si costume populare traditionale din zona Bucovinei, pastrate cu grija de gazda. Pe mesele din cele doua camarute sunt expuse fotografii înramate cu grupurile de straini care au trecut pragul muzeului.

Batrâna Leontina, trecuta de 80 de ani, locuieste în casuta de alaturi, într-o camaruta cu un singur pat, care tine loc si de bucatarie. Îsi duce singura batrânetile si se bucura când turistii îi viziteaza casa si ies pe poarta cu lumina si încantare în suflet.

Cele mai multe familii din localitate poart a numele de Ciocan, de unde provine si denumirea comunei Ciocanesti. Aici locuiau vechii artizani de arme din timpul voievozilor Bogdan, Dragos si Stefan cel Mare. Legenda spune ca sageata care a marcat locul altarului de la Manastirea Putna a fost facuta de ciocanarii de aici si aurita cu aur din Bistrita Aurie.

Pe aceste locuri se mai vad si astazi semnele lasate de vechea îndeletnicire a oamenilor din zona: exploatarea aurului din Bistrita. Pe malurile râului exista înca mari movile de pamânt ramase dupa ce localnicii de odinioara cerneau nisipurile Bistritei.

Casele din comuna sunt ornate cu motive traditionale care se regasesc pe bunditele, catrintele, camasile si alte obiecte din portul popular al românilor.

În comuna Ciocanesti functioneaza numeroase si importante unitati cu caracter social - cultural:

- Ludoteca ,,La Furnica" (prima din Bucovina ), în comuna Ciocanesti; din anul 1999

- Casa de cultura ,,Florin Gheuca " din satul Ciocanesti;

- Biblioteca comunala ,, Florin Gheuca " Ciocanesti;

-Casa muzeu ,, Taran Leonina " în satul Ciocanesti;

Sezonul turistic în cornuna Ciocanesti, are un caracter permanent. Traseele turistice extraordinare prin frumusetea locurilor :

- Traseul turistic Brezuta -Vf, Tolovanu - 3 km;

- Obcina Mestecanisului - 6 km; -Cabana Mestecanis. - 7 km,

-Traseul turistic Colacu: - Biserica Adormirii Maicii Domnului , . 0 , 5km ;

- Poiana Runcului – 2 km ; - Cimitirul Eroilor – 3 km ;

- Drumul Tatarilor –3,5 km; -Cabana Mestecanis –8 km.

-Traseul turistic Pârâul Suti - Plaiul Târsului - 2,5 km;

- Bâtca Târsului - 4 km; - Bâtca sesii Suhard - 6 km.

- Traseul turistic Recele - Plaiul lui Ivan - 4 km;

- Schitul Sfânta Cruce - 6 km ; - Muntele Suhard - 7 km ;

-Vârful Farauani - 5 km, -Traseul turistic Oita:

-Primul popas voievodal sec.XIV – 1km; - Vârful Pinului - 2 km ;

- Pe stera ciocanarilor –4 km; -Vârful Oi ta –5 km;

-Manastirea Orata –8 km; -Comuna Fundu Moldovei – 11km.

- Traseul turistic Botosel -Poiana cocosilor –2,5 km;

-Schitul Sfintii Apostoli Petru si Pavel-3 km; -Vîrful Boto s –4 km;

-Manastirea Orata –6 km; -Traseul turistic Diaca

- Pârâul Omul – 4 km ; - Izvorul Borcut – 8 km ;

- Poiana Alunis –10 km; -Vârful Omul – 13 km;

Nu a fost gasita nici o locatie.