Vacante de exceptie in Bucovina

Manastirile pictate din Bucovina sunt primele destinatii turistice romanesti premiate cu "Marul de Aur", considerat a fi un premiu Oscar a turismului.

Stiati ca ...

Biserica de lemn Dragos Vodã din Putna - cea mai veche bisericã de lemn din Europa !

Afla mai mult

Cautare avansata

 

Manastirea Putna

Putna

Manastirea Putna Manastirea Putna, Putna

Nota: 4.00 din 5 bazat pe 4 pareri.

Adresa: Putna, jud. Suceava

Adauga un comentariu Adauga o locatie

 

 

Manastirea Putna, Putna
Bucovina360.ro nu este responsabil pentru continutul textelor de pe site. Pe acest portal oricine poate adauga locatii, evenimente, activitati, etc. Responsabilitatea apartine celui care a postat in exclusivitate. In caz ca informatia nu este corecta va rugam sa ne contactati.

  • Prima ctitorie a Voievodului Stefan cel Mare si Sfânt, Manastirea Putna, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost sorocita loc de odihna vesnica pentru domnitor si familia sa. Zidirea a început la un an dupa cucerirea cetatii Chilia în vara anului 1466 (la 4 iulie dupa prima versiune a Letopisetului de la Putna, 10 iulie dupa a doua versiune si dupa Cronica moldo-polona). Lucrarile de constructie au durat patru ani, timp în care aceasta mareata opera a fost dusa la bun sfârsit de arhitectul grec Teodor, ajutat de mesterii zidari, pietrari, zugravi si argintari veniti din Transilvania.

    Ion Neculce scria în O sama de cuvinte: "si asa au facut mânastirea de frumoasa tot cu aur poleita; zugraveala mai mult aur dacât zugraveala si pre dinlauntru si pre dinafara si acoperita cu plumb. Si dzicu calugarii sa fi fost facuta si sfesnicele cele mari si cele mici si policandru si hora tot prisne de argint". Sfintirea manastirii s-a facut la 3 septembrie 1470, dupa victoria asupra tatarilor la Lipinti, slujba fiind savârsita de un sobor de 64 de arhierei, preoti si diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii manastirilor, dupa cum relateaza Letopisetul de la Putna si cel al lui Grigore Ureche.

    Stradania domnitorului ctitor de a crea Putnei o puternica baza materiala reiese din cuprinsul multor documente pastrate. Prin hrisovul datat 17 noiembrie 1502 Stefan cel Mare hotara ca preotii din satele Manastirii Putna sa plateasca acesteia darile ce reveneau chiriarhului si sa fie judecati de egumen, nu de slujbasii Mitropoliei. Din lungul sir al actelor de danie, mentionam ultimul act emis în timpul vietii, la 2 februarie 1503, prin care i se întareau manastirii toate daniile si privilegiile obtinute pâna atunci (27 de sate, vii, sare de la ocna, pietre de ceara, venitul unor vami, mori, prisaci). Alte danii au facut si unii din boierii lui Stefan. Privilegiile manastirii au fost întarite si printr-un hrisov emis de Stefanita Voda, nepotul lui Stefan cel Mare (1517-1527), la 21 august 1520. Urmasii au continuat sa înzestreze manastirea astfel încât puterea ei economica a crescut necontenit.

    Înca din timpul lui Stefan cel Mare, cu îndrumarea primilor ei egumeni, arimandritii Ioasaf, Paisie (zis cel Scurt) si Spiridon, Manastirea Putna a devenit cel mai însemnat centru cultural si artistic al tarii. Importanta ei creste si prin faptul ca este gropnita lui Stefan cel Mare, a familiei si a urmasilor sai pâna la Petru Rares. Aici au fost înmormântati: Maria de Mangop, a doua sotie a domnitorului († 19 decembrie 1477), fiii sai Bogdan († 27 iulie 1479) si Petru († 21 noiembrie 1480), domnitorul ctitor († 2 iulie 1504), doamna Maria Voichita († 1511), Bogdan cel Orb († 20 aprilie 1517), Maria - una din fiicele domnitorului († 18 martie 1518), Stefanita Voda († 14 ianuarie 1527) si doamna Maria, prima sotie a lui Petru Rares († 28 iunie 1529). În pridvorul bisericii se afla mormântul mitropolitului Teoctist († 18 noiembrie 1477). Toate mormintele au lespezi funerare frumos lucrate, cu inscriptii în limba slavona.

    Biserica, reconstruita de domnitorii Vasile Lupu, Gheorghe Stefan si Eustatie Dabija (1653-1662) se înscrie în datele generale ce constituie trasaturile epocii: plan trilobat, brâu în torsada împartitor al zidurilor, ocnite din arcaturi si arcade oarbe, pilastri, ferestre dreptunghiulare gotice. Turla are coloane rasucite. Pridvorul închis apare aici pentru prima data în Moldova. Mormântul domnitorului Stefan cel Mare si Sfânt este acoperit cu un baldachin de marmura alba, vârf de creatie a genului, iar cripta cu o piatra pe care frunza daltuita a stejarului aminteste de copilaria voievodului. Pe alte morminte (sec. XV-XVI) lespezile sunt împodobite cu litere majuscule, vrejul meandric, pasari ciugulind ce par desprinse din fresce si tesaturi populare sau cu repertoriu ornamental complicat de influenta baroca apuseana (sec. XVII-XVIII). Puternice ziduri de piatra înconjoara biserica (Turnul Tezaurului – 1481) accesul facându-se prin gangul turnului cu metereze (sec. XVIII) numit "Turnul lui Eminescu", spre ceea ce Vasile Dragut considera "...unul dintre cele mai importante ansambluri monastice din tara".

    În vecinatatea manastirii, o biserica de lemn, probabil cel mai vechi monument al arhitecturii religioase din Moldova, ctitorie a voievodului Dragos (cca. 1353) a fost adusa din Volovat la Putna de Stefan cel Mare si Sfânt în amonte pe valea apei. Chilia si o bisericuta (9,25 m lungime) scobite în piatra sunt atribuite sihastrului Daniil în beneficiul caruia domnitorul ridica schitul Voronet.

    Pictura originala, distrusa în timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu si Gheorghe Stefan, s-a încercat a fi refacuta abia în secolele XVIII-XIX când în pridvor s-au zugravit doar câteva chipuri de sfinti. Aceasta dorinta de a reda Putnei stralucirea de odinioara, când era "tot cu aur poleita zugraveala, mai mult aur decât zugraveala si pre dinauntru si pre denafara..." (cronicarul Ion Neculce), a început sa prinda contur abia în 1972 când, mitropolitul de atunci, Iustin Moisescu, a binecuvântat proiectul de refacere a picturii din biserica mare a manastirii, pe baza unui plan iconografic întocmit de parintele Sofian Boghiu. Ca o proorocie peste decenii, hotarârea mitropolitului de a încredinta pictarea ctitoriei stefaniene celor ce vor picta mai înainte paraclisul manastirii, s-a împlinit la 10 iulie 2001, când, cu binecuvântarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pictorii Mihail si Gavril Morosan au trasat primele linii la noua fresca.

    Fii ai Bucovinei, pictori de categoria I-a, cu numeroase lucrari în tara si strainatate, fratii Morosan au împodobit biserica cu frumoase chipuri, scene si compozitii pe fondul foitei de aur. Stilul neobizantin, cu acorduri cromatice deosebite, compozitiile inedite, sunt câteva din caracteristicile noii picturi. Muzeul Manastirii Putna reflecta statutul avut de asezamântul monahal înca de la întemeiere - cel mai important centru de cultura si creatie artistica medievala din Moldova. Colectie de broderii - (piese caracteristice vremii), adevarate capodopere ce au facut onoare multor expozitii internationale, cotate printre cele mai valoroase din Orientul crestin: Acoperamântul de mormânt al Mariei de Mangop (1477) - cel mai vechi portret brodat în marime naturala din arta moldoveneasca, dvera mare (1510) si altele patru (1484-1510). Manuscrise - realizari de seama ale miniaturisticii nationale, scrieri vestite pentru calitatea desenelor însotitoare, varietatea coloritului acestora, sunt reprezentate prin Tetraevangheliarul de la Humor (1473) si altele doua din 1488-1507, la fel de faimoase, coborâte din scoala lui Gavriil Uric de la Manastirea Neamt, al carui Tetraevanghel (1429) se afla acum la Oxfort (biblioteca Bodleyana). Tot atât de pretioase - ferecaturi din argint ale manuscriselor, cadelnita decorata cu stema Moldovei, daruita de Stefan cel Mare si Sfânt (1470), cruci, icoane, potire, ca si piese sculptate în lemn (racla - sec. XV); unul din cele trei clopote (Blagovistnic -1490) provine tot de la Stefan Voievod. Cel mai vechi istoric al manastirii (1761) se datoreaza învatatului Vartolomeu Mazareanu, egumen la Putna.

    De-a lungul vremii Manastirea Putna a suferit numeroase refaceri si reparatii, ultimele în anii 1968-1970. Turnul de la intrare pastreaza obiecte ce amintesc serbarea prilejuita de împlinirea a 400 de ani de la sfintirea manastirii (1871) unde au participat, printre altii, poetul Mihai Eminescu, scriitorul Ioan Slavici, compozitorul Ciprian Porumbescu, istoricul A. D. Xenopol. În anul 1966, la initiativa UNESCO s-a comemorat în toata lumea împlinirea a 500 de ani de la întemeierea Manastirii Putna.


Postat de catre VictorAncep la 18 Octombrie 2020

I tummler inoculated a punishing of my last smokers. cialis Р Р† it can solely be intentional via the aged diagnosis.

Postat de catre iulian la 22 Iunie 2012

Postat de catre florin stefan la 29 Martie 2011

numesc florin stefan, am 15ani sunt din busteni, si vin cu o mare rugaminte la dumneavoastra. vin sarbatorile de paste, iar noi nu avem ce pune pe masa . tata nu lucreaza doar mama, si lucreaza la matura pe strada in frig si ger pentru 500 de lei pe luna.tata este operat la picior.din banii acestia mama trebuie sa plateasca datoriile la magazin , datoriile la oameni care ne mai dau bani imprumut, si noi numai ramanem cu nimic.va cer ajutorul ca sa ne ajutati si pe noi cu ce puteti ca sa punem cate ceva de sarbatori pe masa. va trimit acest mesaj de la calculatorul unui vecin care ne mai ajuta si dansul din cand in cand.va rugam din tot sufletul sa ne ajutati cu ce puteti ca sa ne facem si noi sarbatorile de paste ca orice om.Am vrea si noi ca orice om sa avem si noi un cozonac si un ou rosu. dar daca nu avem nu putem face nimic. Dintr-un singur salariu, adus de mama, nu ne putem permite absolut nimic, pentru ca avem datorii la magazine care ne dau pe datorie, si trebuie sa dam inapoi si banii celor ce ne mai ajuta din cand in cand.si noi numai ramanem cu nimic ca sa ne punem pe masa de paste.Va rugam din tot sufletul, daca puteti sa ne ajutati si pe noi cu ce puteti, ca sa ne putem face si noi aceasta mare sarbatoare cum trebuie, cum si-o fac toti oameni. numai cu ajutorul dumneavoastra putem fi si noi mai fericiti de paste. daca vreti sa ne ajutati, va las numarul meu de telefon, si daca vrei sa ne ajutati, ma puteti suna 0731806200. va multumesc si cred ca aceasta scrisoare, nu o veti arunca.

Postat de catre dannyyela la 20 Martie 2009

este o descriere interesanta f frumoasa

Posteaza un comentariu