Vacante de exceptie in Bucovina

Manastirile pictate din Bucovina sunt primele destinatii turistice romanesti premiate cu "Marul de Aur", considerat a fi un premiu Oscar a turismului.

Stiati ca ...

... un alt moment important în momentul nuntii bucovinene este “iertaciunea” ? Obiceiul cere ca tinerii sa se aseze pe o perna, cu fata spre rasarit - mireasa se aseaza în genunchi pe o perna, iar mirele, în picioare, cu mâna stânga pe umarul miresei…

Afla mai mult

Cautare avansata

Partestii de Sus - Mestesuguri traditionale

Bucovina este cunoscuta pentru costumele sale populare, mobila, olaritul, tapiserie si covoare. Fiecare detaliu al acestor mestesuguri reflecta istoria si mostenirea culturala a regiunii, fiind în acelasi timp îndeletniciri unice care pot fi transmise de la o generatie la alta. În plus, lucrarile complexe de arta, cum ar fi ouale încondeiate de Paste, pâinea împletita, mastile populare si costumele traditionale sunt realizate pentru a celebra anumite sarbatori religioase. Exemplele acestei arte sunt expuse în muzeele de arta populara pe tot cuprinsul Bucovinei.

Prelucrarea lemnului

În Bucovina – ”Tara Fagilor” binecunoscuta pentru întinderile-i vaste de paduri, mestesugul prelucrarii lemnului a  prins contur înca din vremuri arhaice.

Factorii istorico-geografici si-au pus accentul pe dezvoltarea culturii lemnului pe aceste meleaguri. Mestesugul prelucrarii lemnului în Bucovina difera de la o zona la alta, prezentând particularitati în special datorita influentelor aduse aduse de etnicii germani, polonezi sau slovaci colonizati imediat dupa anexarea acestei regiuni la imperiul Austro-Ungar(1774) pe linia tehnicilor de lucru specifice. În prezent se poate vorbi de o adevarata civilizatie a lemnului în Bucovina, atât prin varietatea tehnicilor folosite la prelucrare, dar si prin importanta pe care o aveau obiectele confectionate din lemn în gospodaria bucovineana.

Îmbinând utilul cu frumosul, din lemn se faceau casele, sura, grajdul, poarta si gardul, mobilierul din interiorul caselor(lada de zestre, masa, patul, lavisa, blidarul), coveti, poloboace, lingurele, razboiul de tesut, roata, fusul si furca pentru tors.

În prelucrarea lemnului s-au specializat dulgherii în constructia caselor, surelor, grajdului, tâmplarii care faceau usi, ferestre si mobilier, dogarii care confectionau poloboace, ciubere, cofe.

De remarcat sunt decoratiunile de pe toate aceste obiecte având diverse forme geometrice sau florale.

Încondeierea oualor

O adevarata comoara a culturii populare bucovinene, mestesugul încondeierii oualor este strâns legata de arta broderiei si a decorurilor care se gasesc pe costumele nationale. Toate aceste arte transforma un lucru obisnuit într-un lucru deosebit de frumos. Oul reprezinta filosofia existentei umane si istoria strabuna, o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale.

Mestesugul se învata în familie si se transmite din generatie în generatie. Pentru ochiul expert exista o abundenta de creativitate exprimata prin diverse tehnici de lucru si stiluri personale. Cei neinitiati vor descoperi o sarbatoare a culorilor, un adevarat test al rabdarii si o pasiune unica ce încânta vazul si sufletul.

Cele mai importante aspecte ale încondeierii oualor sunt tehnica folosita la decorare si calitatea liniilor trase.

Mestesugul de a “încondeia” oua se observa în armonia culorilor, delicatetea modelelor transmise din generatie în generatie si maiestria executiei, ridicând acest mestesug la rangul de arta. Ouale sunt încondeiate în trei-patru culori, de obicei, tinând cont si de simbolul fiecarei culori în parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie, absolutism), galben (lumina, bogatia recoltelor, tineretea, ospitalitate), verde (forta naturii, rodnicie, speranta,prospetime), albastru (sanatate, seninul cerului), violet ( strapânire de sine, rabdare, încredere, dreptate) Paleta cromatica a oualor încondeiate face diferenta între principalele zone în care se practica acest mestesug. Astfel, culoare rosie este specifica zonei Brodina, negru zonei Ciocanesti, verde si albastru pentru Ulma sau portocaliu pentru Moldovita.

Din ornamentarea geometrica a oualor deosebim simboluri si semnificatii precum :

  • linia dreapta verticala- viata
  • linia dreapta orizontala- moarte
  • linia dubla dreapta- eternitate
  • linia cu dreptunghiuri- gândire si cunostinta
  • linia ondulata- apa, purificare
  • spirala- timp, eternitate.

Pictura icoanelor

Ocupând un loc de seama în creatia noastra populara, creatorii din zona au impus o modalitate de pictura pe sticla si pe lemn locala, preluând scene din frescele manastirilor bucovinene si gravurile vechi, replici dupa icoane traditionale si imagini din obiceiurile si ocupatiile locale.

În acest tinut al manastirilor, picture icoanelor pe lemn, lucrate în stil bizantin, foloseste formulele transmise de-a lungul multor generatii.

Pictura icoanelor pe sticla, se realizeaza pe spatele acesteia, astfel încât aceasta serveste atât ca suport al picturii, cât si ca luciu al suprafetei pictate. O particularitate deosebita a lucrarilor realizate în aceasta zona este o remarcabila finete a desenului, precum si sobrietatea culorilor.

Icoanele pe sticla si pe lemn din Bucovina sunt de o rara frumusete artistic remarcându-se prin cromatica folosita, care nu depaseste paleta altitelor geometrice, mergând de la tensiunea albastrului de Voronet pâna la culorile aureolelor, care, în marea lor majoritate, sunt lucrate în foita de aur.

Olaritul 

Unul dintre cele mai vechi mestesuguri, olaritul a aparut ca o necesitate a oamenilor de a prepara si pastra hrana. Acum acest mestesug este continuat de mesteri olari din Radauti si Marginea.

Specificul vaselor din Radauti îl reprezinta culorile folosite pentru decorare. Astfel vasele sunt desenate cu figuri geometrice sau florale de culoare maro, verde, sau galben, pe fond rosu sau alb.

Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta în întreaga lume. Ceramica de culoare neagra este o marturie a originii dacice, ea întâlnindu-se astazi doar la Marginea.

Tehnica realizarii vaselor este aceeasi folosita acum sute de ani, adaptata însa vremurilor noastre. Daca în trecut vasele erau arse în gropi mari de 1,5 m, de forma unui con cu vârful în sus, alaturi de care era o groapa mai mica, ce comunica printr-un canal cu prima si în care se facea focul, astazi arderea se face în cuptoare închise si în partea superioara si la gurile de foc. Culoare cenusie sau neagra este data de arderea fara oxigen.

Formele vaselor sunt si ele fie din vremuri stravechi: oala înalta, oala mare cu doua toarte sau strachini, fie moderne: vaze, platouri, cani. Tehnica de decorare este pentru toate cea traditionala: vasele se lustruiesc cu o piatra speciala, astfel ca urmele cenusii ramase pe peretii vasului înca nears sa se amestece cu negrul. 

Tesutul

Tesutul ocupa un loc aparte în arta traditionala mestesugareasca. Tesutul si cusutul se faceau în familie si reprezentau parte din îndeletnicirile de baza ale femeii, fiind si astazi o realitate în satul bucovinean. Cele mai numeroase elemente tesute sunt destinate împodobirii si decorarii interiorului locuitelor. Astfel, se tes laicere, scoarte sau paretare din lâna colorata cu motive geometrice sau florale, stergare pentru împodobirea interiorului caselor sau pentru diferite evenimente care marcheaza momente din existenta umana(casatoria, moartea). De remarcat sunt si tesaturile de traista în carouri, specifice zonei de munte.

Pentru teserea diverselor piese se folosea acelasi razboi orizontal (stative), dar se schimbau sulurile, spetele, uneori itele si calcatorul.  Pe aceleasi stative se tesea si pânza si covoarele.

Portul popular

Portul popular pune în evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone, care în zilele de sarbatoare îmbraca aceste straie. Ca si în trecut, femeile din Bucovina lucreaza costumele populare manual, folosind motive folclorice: spicul, soarele, frunza si nu în ultimul rând, crucea simbolizând credinta în Dumnezeu.

Portul femeiesc este format dintr-o camasa bogat împodobita cu motive florale si geometrice, o catrinta tesuta cu fir auriu, care este legata în talie cu brâu colorat, iar în picioare se poarta opinci. Iarna, femeile poarta bundite, ciorapi si baticuri din lâna.

Portul barbatesc este format dintr-o camasa mai lunga, care prezinta în general o broderie geometrica în culori de negru sau maro, legata la mijloc cu o curea din piele, o vesta (bundita) cu pielea alba în afara decorata cu motive florale sau geometrice si adaosuri din blana de jder si cu blana spre interior, itari din lâna, pe cap o caciula din piele de miel, iar în picioare opinci.

Exista si anumite haine pentru anotimpurile reci, respectiv sumanul, folosit toamna - este confectionat dintr-o haina din lâna deasa - si cojocul - o haina lunga pâna la genunchi, cu blana întoarsa în interior si pielea în afara, decorat cu flori brodate.

Indiferent de zona etnografica, frumusetea portului popular din Bucovina a facut înconjurul lumii, peste tot fiind admirat si apreciat.     

Mastile populare

Confectionarea mastilor populare în traditia populara este strâns legata în special de sarbatorile de iarna. În cadrul obiceiurilor de iarna desfasurate în vetrele satelor, masca are un rol extrem de impornat. Pentru confectionarea mastilor se folosesc blanuri (de oaie, capra, urs), piele, lemn cioplit, coji de copac, metal, margele, boabe de fasole. Aceste masti au o bogata încarcatura emotionala, reprezentând în general transpunerea unor animale precum capre, cai, ursi, lupi, cerbi sau a unor personaje din mitologia populara sau din folclor.


Impresiile vizitatorilor

Adauga un comentariu