Ca într-un nesfârsit si magic ceremonial, Bucovina, indiferent de anotimp, îsi etaleaza un adevarat regal al datinilor si obiceiurilor, cu cântece, colinde, dansuri si costume populare, care etaleaza cu multa caldura arta ospetiei si preocuparea pentru frumos a locuitorilor ei.
Bucovina este o regiune cu o rezonanta aparte în cultura populara româneasca. Zestrea ei artistica, bogata si de certa valoare, exercita o atractie irezistibila asupra turistilor si iubitorilor de traditii de pretutindeni.
Satele risipite de-a lungul vailor strajuite de munti cuprind si astazi case construite în stil arhitectonic specific constructiilor de lemn de odinioara, cu îmbinari si ornamente specifice. Specific gospodariilor din zona de munte erau acoperisurile înalte ale caselor, ”în patru ape” sau gardurile din bârne masive din lemn.
Spre deosebire de zona de munte, în zona de podis, tehnicile de construire a caselor au combinat elementele de lemn cu un amestec de pamânt si paie, denumit ”Chirpic”.
Indiferent ca vorbim de zona de munte sau podis, remarcam decorul exterior al gospodariilor bucovinene. Realizari artistice deosebite sunt stâlpii de la cerdac sau de la poarta sculptati cu motive geometrice.
Cel mai întâlnit tip de casa traditionala are doua camere cu tinda pe mijloc si cerdac pe trei laturi. Un loc deosebit si foarte important în organizarea interiorului casei traditionale bucovinene, îl are ”casa mare”, unde gasim ladele de zestre ale fetelor, si unde are loc primirea oaspetilor.
Satul bucovinean este o etalare vie a mestesugurilor pastrate si transmise din generatie în generatie. Nu departe de Cetatea de Scaun a Sucevei, MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din Bucovina, reunind pe o suprafata de 6 ha numeroase obiective de arhitectura populara transferate aici din mai multe localitati ale judetul Suceava. Muzeul are în patrimoniu o colectie impresionanta de peste 50 de obiective de arhitectura populara (case, anexe gospodaresti, biserica) si de tehnica taraneasca (moara, piua, oloinita, fierarie, atelier de olar) reprezentând cele 3 zone de relief ale Bucovinei: zona montana, submontana si cea de podis/câmpie. 
Reconstruite ca obiective de sine statatoare sau grupate în gospodarii, casele taranesti acopera întreaga gama arhitecturala atât ca planimetrie cât si ca elevatie. Anexele gospodaresti sunt si ele diverse atât ca materiale si sistem constructiv cât si ca utilitate: coser din nuiele, bucatarii de vara, camari, grajduri, suri, porti si garduri etc. De-a lungul unui pârâias ce strabate muzeul au fost amplasate instalatiile tehnice taranesti fara de care nu ar putea fi închipuita civilizatia rurala: moara Manastirea Humorului, piua de sumane Satu Mare, daracul Vama (toate actionate hidraulic), o fierarie, oloinita Volovat si atelierul de olar de la Marginea.
Alaturi de Muzeul Satului Bucovinean exista la nivelul judetului Suceava o serie de muzee importante în care civilizatia lemnului în Bucovina este bine reprezentata: Muzeul Etnografic din Gura Humorului, cel din Radauti si nu în ultimul rând Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc. Cel din urma este unic în tara si din Europa atât ca tematica cât si prin valoarea exponatelor.
Bogatia de exponate si muzee din Bucovina au un numitor comun: mesterii populari în arta prelucrarii lemnului din zona. În prezent un numar de peste 150 mesteri lemnari activeaza în ateliere particulare si reprezinta cu succes acest mestesug la expozitiile si târgurile cu specific la nivel national si international.
Majoritatea lor sunt reuniti profesional în cadrul Asociatiei mesterilor populari din Bucovina, asociatie care le promoveaza interesele la nivel local si national.
